Sarah & Mihai, 07.05.2017

Destination Wedding Photographer

[RO] Am fotografiat un cuvânt: destinație.

Se spune că simți când ai ajuns unde trebuia să fii dacă te întâmpină flori și o ușă la care nu trebuie să bați. La fel se poate spune și despre cum știi că ai ajuns în inima potrivită: ești întâmpinat cu zâmbete și nu trebuie să bați. A, da, și cățelul rezident nu te latră.

Sarah și Mihai au ajuns la destinație când au ajuns unul la altul. Cu nume scrijelite pe scoarță de copac, ca în poveștile de dragoste din cărți. În lumina lui mai, printre cadrele din rama de amintiri, puse să se usuce de lacrimi de fericire, i-am urmărit, ca să le documentez călătoria spre noua aventură.

Alb și negru, ca schița unui oraș între munții României, la mii de mile depărtare, ca dorința de cunoaștere a unui copil din spatele unei uși, într-o lume de adulți pregătiți de sărbătoare, drumul se așterne lin, clar, iar Mihai îl navighează desculț la început. Are încredere că nu calcă pe vise și nu depășește granițe nevăzute.

Iar granițele ei, atunci când le poate simți, prin lacrimile de emoție, sunt brațele celor ce o iubesc. Îi spun că aici e în siguranță, prin scrisori sensibile, idei adunate despre ce înseamnă ea, Sarah, și de ce merită atât de mult destinația perfecta în povestea pe care a trăit-o.

Uneori, biletele pentru destinațiile ideale sunt lucruri mici, create de mână, ca un nod de cravată, un text de mulțumire. Și asta, doar pentru că acele destinații sunt familia și prietenii tăi. Ei călătoresc spre tine, tu spre ei, și undeva, acolo unde trebuie, vă regăsiți cuvintele de a vă spune Felicitări, La mulți ani si Sus paharul!

Nu există țara nimănui în acest teritoriu din povestea lor, iar punctele de control nu au cerberi, ci mopși deghizați cu accesorii cool sau tradiționale. Căile sunt culori, în nuanțe delicate, ca urma lăsată de un avion spre undeva, ca un balon de săpun aruncat spre oriunde.

Iar dacă el nu o privește când vine, e pentru că se pregătește, eternul gest masculin de a părea puternic, când de fapt e copleșit. Iar ea râde, eternul gest feminin ce ascunde emoțiile acelei prime priviri, în care e îmbrățișată, încă înainte să fie cuprinsă de brațe.

De acolo, de unde și-au format, între degetele prin care se țin strâns, o țară a lor, e doar joacă. Baschet cu o minge de emoții, unde ba el zboară spre cer, purtat de brațe, ba ea plutește peste natură, purtată de dantelă și voal. Dragostea nu ratează niciodată destinația când te așteaptă la capătul unui jurământ, cu câteva lacrimi și multe, multe zâmbete largi.

Vor trece prin multe porți, vor dansa pe multe podele, în lumini de apus peste mări sau nebunie de lumânări, pentru că lumea lor e compusă din doi și nu o lasă niciodată în urmă. Tocmai când îmi închipuiam, alături de toți oamenii aceia fără teamă de sentimente și emoții, că le-am surprins destinația, Sarah și Mihai mi-au arătat că a avea una, chiar și găsită, e doar primul pas, pentru că aventura abia începe.

Am crezut că fotografiez un cuvânt. Dar ei mi-au spus o poveste.

Destination wedding photographer.

Pregatiri mireasa: Washington Duke Inn & Golf Club