Destination Wedding Photographer, Sarah & Mihai – Durham, North Carolina

Destination Wedding Photographer, Sarah & Mihai – Durham, North Carolina

Documentary Wedding Photographer

Sarah & Mihai, 07.05.2017

[RO] Am fotografiat un cuvânt: destinație.

Se spune că simți când ai ajuns unde trebuia să fii dacă te întâmpină flori și o ușă la care nu trebuie să bați. La fel se poate spune și despre cum știi că ai ajuns în inima potrivită: ești întâmpinat cu zâmbete și nu trebuie să bați. A, da, și cățelul rezident nu te latră.

Sarah și Mihai au ajuns la destinație când au ajuns unul la altul. Cu nume scrijelite pe scoarță de copac, ca în poveștile de dragoste din cărți. În lumina lui mai, printre cadrele din rama de amintiri, puse să se usuce de lacrimi de fericire, i-am urmărit, ca să le documentez călătoria spre noua aventură.

Alb și negru, ca schița unui oraș între munții României, la mii de mile depărtare, ca dorința de cunoaștere a unui copil din spatele unei uși, într-o lume de adulți pregătiți de sărbătoare, drumul se așterne lin, clar, iar Mihai îl navighează desculț la început. Are încredere că nu calcă pe vise și nu depășește granițe nevăzute.

Iar granițele ei, atunci când le poate simți, prin lacrimile de emoție, sunt brațele celor ce o iubesc. Îi spun că aici e în siguranță, prin scrisori sensibile, idei adunate despre ce înseamnă ea, Sarah, și de ce merită atât de mult destinația perfecta în povestea pe care a trăit-o.

Uneori, biletele pentru destinațiile ideale sunt lucruri mici, create de mână, ca un nod de cravată, un text de mulțumire. Și asta, doar pentru că acele destinații sunt familia și prietenii tăi. Ei călătoresc spre tine, tu spre ei, și undeva, acolo unde trebuie, vă regăsiți cuvintele de a vă spune Felicitări, La mulți ani si Sus paharul!

Nu există țara nimănui în acest teritoriu din povestea lor, iar punctele de control nu au cerberi, ci mopși deghizați cu accesorii cool sau tradiționale. Căile sunt culori, în nuanțe delicate, ca urma lăsată de un avion spre undeva, ca un balon de săpun aruncat spre oriunde.

Iar dacă el nu o privește când vine, e pentru că se pregătește, eternul gest masculin de a părea puternic, când de fapt e copleșit. Iar ea râde, eternul gest feminin ce ascunde emoțiile acelei prime priviri, în care e îmbrățișată, încă înainte să fie cuprinsă de brațe.

De acolo, de unde și-au format, între degetele prin care se țin strâns, o țară a lor, e doar joacă. Baschet cu o minge de emoții, unde ba el zboară spre cer, purtat de brațe, ba ea plutește peste natură, purtată de dantelă și voal. Dragostea nu ratează niciodată destinația când te așteaptă la capătul unui jurământ, cu câteva lacrimi și multe, multe zâmbete largi.

Vor trece prin multe porți, vor dansa pe multe podele, în lumini de apus peste mări sau nebunie de lumânări, pentru că lumea lor e compusă din doi și nu o lasă niciodată în urmă. Tocmai când îmi închipuiam, alături de toți oamenii aceia fără teamă de sentimente și emoții, că le-am surprins destinația, Sarah și Mihai mi-au arătat că a avea una, chiar și găsită, e doar primul pas, pentru că aventura abia începe.

Am crezut că fotografiez un cuvânt. Dar ei mi-au spus o poveste.

Pregatiri mireasa: Washington Duke Inn & Golf Club

Pregatiri mire: Acasa

Ceremonie: Sarah P. Duke Gardens

Restaurant: The Cookery, Durham-North Carolina

Videograf: Timeless films by Razvan Cosma

A thousand images for the same word, by Andrei Dumitrache – Documentary Wedding Photographer

O poveste după imagini de Cătălina în cuvinte


 

[EN] I captured a word: destination.

They say you know when you’re in the right place when you’re greeted by flowers and a door you don’t have to knock on. It’s the same for when you know you reached the right heart: smiles welcome you and you don’t have to knock. Ah, yes, and the resident dog doesn’t bark at you.

Sarah and Mihai got to their destination when they found each other. With their names forever on tree bark, like in childhood sweethearts love stories. In May light, through the pictures in the memories frame, put there to dry the happiness tears, I followed them, to document their journey to the new adventure.

Black and white, like the sketch of a city from the mountains of Romania, miles away, like the curiosity of a child behind a door in a grownup world ready to celebrate, the road spreads clear and even, and Mihai steps on it barefoot first. He trusts there are no dreams to trample on and no unseen borders.

And her borders, when she can feel them through tears, are the arms of those who love her. They say to her she is safe here, in terribly sweet letters, ideas and words about what she is and why she deserves this perfect destination in the story she lived until now.

Sometimes, tickets to ideal destinations are small things, like tie knots and a handwritten thank you. And that is because those destinations are family and friends. They travel to you and you towards them and somewhere, exactly where it should, you find your words and each other and you hear Congratulations and Best wishes and Drink up!

A no man’s land doesn’t exist in their story and the gate’s Cerberus is a pug disguised in cool or traditional outfits. Pathways are colors, in delicate shades, like the trail left behind by a plane to somewhere, like a soap balloon released to anywhere.

And if he doesn’t look when she approaches, is because he’s getting ready, the eternal masculine feature to seem strong when overwhelmed. And she laughs, the eternal feminine way to hide the emotions before that first look that embraces her, even before she is hugged and held close.

From there, the moment they held hands and created their own country, it was all play. A basketball game with a ball of emotions, where he flies to the sky carried by arms and she floats over nature supported by lace and veil. Love never misses a destination that waits at the end of your vows, with some tears and much more wide smiles.

They’ll pass under so many gateways, they’ll dance on so many floors, by the light of the sunset over the sea, or by the maddening sweet light of candles, like now, because their world is made of two and they’ll never miss it, because it’s never going to be left behind. Just when I was imagining, near these fearless people, that I witnessed, with my camera, the arrival to their destination, Sarah and Mihai showed me that even if you have one and you find it, and you live it and celebrate it, it is just the first step. The adventure comes after.

I thought I was capturing a word. Instead, they told a story.

The bride’s preparations : Washington Duke Inn & Golf Club

The groom’s preparations: Sarah and Mihai’s house

Ceremony: Sarah P. Duke Gardens

Wedding venue: The Cookery, Durham-North Carolina

Videographer: Timeless films by Razvan Cosma

A thousand images for the same word by Andrei Dumitrache – Documentary Wedding Photographer

The story of those images, by Cătălina în cuvinte


 

Photo Gallery:

4 Comments

  1. Beth says:

    What a beautiful wedding and beautiful couple!💞

  2. Rob Edmondson says:

    Truly outstanding. Perfect captures, and not just because she’s my daughter…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *